My first fic

Yulia Vorok’s Live Story

Cap.1: Prima zi,primul prieten


Imi aduc aminte de prima mea zi la “Black Cobra “.Era asa ciudat.Toti se uitau la mine ca la masini straine . Mergeam incet,in urma lui David Johnson,seful echipei.Inaintam prin multimea de oameni ce erau imbracati in haine negre.
Pe peretii albi ai camerei erau pictate cobre negre .Imaginea lor ma infricosa .Deodata,am vazut un baiat .Era brunet si avea ochii caprui,genele mari si dese,buzele rosii si carnoase,si pistrui pe obrajii sai rozali.S-a apropiat de mine si mi-a intins mana .
-Buna!Tu trebuie sa fii Yulia Vorok.Eu sunt Narcis .imi zise el
-Narcis si mai cum?
-Doar Narcis .
Vorbele lui m-au facut sa tremur ,de fapt ma fac sa tremur si acum.
Mi-a facut semn sa il urmez .Ma uitam cand la David cand la Narcis.David imi dadu trumul la mana (caci ma tinea de mana).L-am urmat pe Narcis .M-a dus intr-o camera intunecoasa .M-am speriat ce-i drept insa mi-am revenit dupa cateva minute .Am vazut intr-un cosulet un motan mic.Ma privea si mieuna .I-am zambit si l-am luat in brate .
-Este pentru tine,Yulia Vorok .Ai grija de felina Iadului .
M-am uitat putin straniu la motan .Nu imi venea sa cred ca el era maretul Kahya.A deschis ochii .Avea un ochi verde si unul albastru.Imi placea la nebunie .M-a lins putin pe fata .M-am uitat in jur si am observat ca Narcis plecase.Atat mai bine !
-Tu ar trebui sa vorbesti,dragule .
-Asta si fac ,stapana .zise el sarind din bratele mele
Am ramas masca .Vorbea .Da,Kahya vorbea .Avea o voce pitigaiata si putin cam ironica,lucru ce ma amuza enorm de tare .
Am privit pe fereastra .Soarele apunea sau mai bine zis murea pentrua reinvia a doua zi ,deoarece el are misiunea de a ne lumina si de a straluci zilnic.Chiar si atunci cand norii ,demoni intunecati ai cerului de vara il eclipseaza ,el totusi straluceste indejuns de tare pentru a ne lumina .Il priveam cum se zbatea in chinurile groaznice si cum roseata “sangelui” sau ma hipnotiza .Razele slabe imi mangaiau chipul palid ce se asemana cu chipul unei fecioare blande si nevinovate ,prea suparata si invadata de griji pentru a mai putea zambi .Ochii mei mari ,erau gata-gata sa imi iasa din cap ,iar albastrul lor viu se transformase acum in rosu sangeros ce se asorta cu macii de afara care dadeau un aspect mai extravagant gradinii .Norii portocalii se miscau lenesi pe cerul de vara.M-am catarat pe tocul geamului iar Kahya ramase putin cam speriat.M-am aruncat si am aterizat in picioare .Am luat-o la fuga iar motanul ma urma .Am ajuns la malul unui lac .M-am intins pe burta si am vazut ultimul act:Soarele se unea cu apa intr-o imensa sarutare de adio .Frumusetea apusului ma facu sa tremur ,sa simt ca traiesc ,sa imi doresc sa ma trezesc in fiecare dimineata pentru a-l vedea inca odata ,si inca odata .
M-am trzit din visare abia atunci cand o adiere de vant imi mangaie pielea alba ca laptele si fina ca matasea .M-am uitat in jur.Lacul parea inghetat.Nici o miscare .Am ramas cu ochii intepeniti in luciul apei.Mai clipeam din cand in cand insa nu se intampla nimic .
Am inceput sa vad dublu .Ma simteam atrasa de o moleseala de nedescris ,imi era cald si simteam cum capul meu era gata sa imi cada de pe umeri .Am lesinat cazand cu capul in apa .Cum malul lacului era destul de in panta si alunecos m-am dus cu tot corpul in apa .Zgomotul il trezi pe Kahya care dormea in copac .Ma vazu plutind pe luciul apei si sari repede speriat . Intra in apa dupa mine fara frica si ma trase la mal ,desi era mic si slab .Se duse repede dupa David si Narcis insa nu ii gasi asa ca se intoarse sa ma ajute .Incerca tot ce stia insa nu reusi .Incepu sa planga .Lacrimile lui erau mari precum cele ale unui om si tocmai una dintre perlele acestea de apa sarata ma trezi .
-Kahya-chan?
-Da ,stapana mea,eu sunt .
-Ce s-a intamplat ?
-Era sa muriti .
-Cum?
-Ati lesinat si apoi...
Incepu sa planga si mai tare .Era clar ca tinea la mine .Mi se facu mila de el si sufletul lui .
-Gata !Taci!Nu mai vreau sa aud ! Haide sa ..plecam .
Se urca pe umarul meu si apoi ne-am intors in camera unde l-am vazut mai devreme .
Acea noapte a fost una linistita pentru mine si una nelinistita pentru el .Nu a dormit de frica sa nu patesc ceva .
-“Esti o luptatoare .Esti cel mai frumos lucru din lume di chiar din viata mea .Te iubesc nespus si voi face orice pentru a deveni om ...Vraji,descantece si farmece ,doar ca sa te pot iubi!Stapana mea ...Esti cel mai important lucru din viata mea !” gandi el privindu-ma dormind usor .
Ma privi bland apoi se urca pe pat langa mine si ma linse putin pe obraji si pe ochi .Apoi se dadu jos din pat si se urca pe tocul geamului si adormi chiar daca era ingrijorat.

Waaa!!E super fain ficul tau il ador!!